Poate daca as descrie in mare tot ce am simtit ma voi linisti si te voi lasa sa pleci in drumul tau.
Stii si tu cat de greu ne-a fost … desi intotdeauna te suparai ca nu veneam sa te pup; credeam ca am tot timpul din lume sa fac asta. Stii si tu ca desi ma purtam rece cu tine , eu te iubeam in felul meu ; poate nu stiam cum sa iti arat asta. Numai eu ,Dumnezeu si tu stii de cate ori ti-am cerut sa ma ierti cand mi-am dat seama ca te-am pierdut si …
…Imi amintesc cum eram pe ultimul drum
impreuna si iti spuneam ca imi spui ceva ; tacerea ne omora .
… cum simteam ca nu ma mai tin picioarele si nu mai vedeam pe unde merg.
…cum imi venea sa ii spun preotului sa nu mai vorbeasca de tine la trecut ca tu esti langa noi.
… cum mi-a spus preotul sa iti acopar fata si mie imi tremurau mainile ; imi simteam palmele grele , dar si asa eu am fost una dintre cele care ti’a acoperit ochii sa nu mai vezi lumina soarelui niciodata.
.. nu am sa uit niciodata sunetul clopotului care iti anunta ultimul drum.
Poate acolo sus ti-e mai bine. Acum nu mai ai griji , nici nu te mai superi ca dai milioane pe medicamente. Acum nu vii sa imi mai spui sa am grija de mine , nu te mai intrebi de ce sunt asa fericita.
Acum ai raspunsuri la toate… acum ai plecat sa ai grija de noi de acolo de sus.
Vreau sa te rog sa imi apari in vis.
Acum totul e prea gol. De acum imi va fi dor sa spun “bunica” … unii au doua bunici de mici.Eu am avut una de mica.. Acum … doar eu si inima mea.. Te iubesc.
No comments:
Post a Comment