E ciudat sa ma gandesc - nu te-am vazut de o luna de zile. Am vazut Luna Noua, dar nu si pe tine. Am vazut rasarituri si apusuri de soare, dar nu si fata ta frumoasa.

Bucatile din inima mea zdrobita sunt atat de mici, incat pot trece prin urechile unui ac.

Mi-e dor de tine, asa cum Soarelui ii este dor de floare in mijlocul iernii. In lipsa frumusetii spre care sa isi indrepte lumina, inima mea se intareste in lumea inghetata in care m-a trimis absenta ta.

Voi concura in continuare in orasul Paris. Imi va parea gol si rece daca tu nu vei fi acolo.
Speranta ma ghideaza. Ea ma ajuta sa trec prin zi si mai ales prin noapte. Speranta ca dupa ce dispari din vederea mea, nu va fi ultima data cand te voi fi vazut.

Cu toata dragostea pe care o am, raman al tau,

Cavalerul inimii tale.

Scrisoarea de dragoste a lui William catre Jocelyn, din filmul Povestea unui cavaler