Lasa' ma sa iti tip la ureche , la urechea rece care nu vrea sa ma mai asculte.
Lasa'ma sa iti spun ca nu m'am obisnuit cu lipsa ta, ca inca mai alerg grabita spre camera ta care nu mai asteapta pe nimeni.
Lasa'ma sa iti daruiesc un zambet si sa iti fur o imbratisare.
Vin des la noua ta locuinta , dar parca niciodata nu mi'a fost mai greu sa iti vorbesc.Vantul aspru mereu imi tine companie,cerul mereu innorat ca si sufletul meu atunci cand ma gandesc ...
in loc sa vin sa iti ofer o floare ... eu vin cu ceva rece.
Imi doresc sa imi aduc aminte de vocea ta...
Iarta'ma ca nu te las sa te odihnesti acolo,dar pur si simplu nu pot.
Chiar nu pot face nimic sa fii aici macar in ziua urmatoare?
Mi'e dor .
No comments:
Post a Comment